Crima organizata din Romania – Razboiul negru de langa noi
Cu siguranta nimeni nu se mai oripileaza prea tare in ziua de astazi la auzirea formulei “crima organizata” pe teritoriul tarii noastre. Chiar daca pentru mult timp acest fenoment ni s-a parut a fi apanajul societatilor straine occidentale, astazi, in virtutea mediatizarii dar si a deselor actiuni cu nuanta frivola pe care le putem observa in jurul noastru, notiunea a devenit una aproape banala. Departe de a ne face cinste, o atare situatie este un paradox incomod, nu de putine ori facandu-se referire la “crima organizata”, chiar de catre oficiali cu rang inalt ai autoritatilor, ca la o institutie de stat fireasca si autonoma, cu un scop precis in dezvoltarea multilaterala a societatii.
Cu siguranta nimeni nu se mai oripileaza prea tare in ziua de astazi la auzirea formulei "crima organizata" pe teritoriul tarii noastre. Chiar daca pentru mult timp acest fenoment ni s-a parut a fi apanajul societatilor straine occidentale, astazi, in virtutea mediatizarii dar si a deselor actiuni cu nuanta frivola pe care le putem observa in jurul noastru, notiunea a devenit una aproape banala. Departe de a ne face cinste, o atare situatie este un paradox incomod, nu de putine ori facandu-se referire la "crima organizata", chiar de catre oficiali cu rang inalt ai autoritatilor, ca la o institutie de stat fireasca si autonoma, cu un scop precis in dezvoltarea multilaterala a societatii.
Desi in Romania de astazi infractionalitatea a atins cote alarmante si ea este desfasurata in mod organizat si constant, pe tipare bine definite, asemenea unei afaceri legitime puse la punct cu atentie si care deseori nu se confrunta nici macar cu inspectiile Circai Financiare, lucrurile nu au stat dintotdeauna asa in tara noastra.
1989 minus
O analiza de suprafata a cifrelor comparative privind starea infractionala din care rezulta o crestere a criminalitatii de 4-5 ori in 1995 fata de 1989 ar putea duce la concluzia ca societatea post decembrista a creat conditii optime de manifestare a comportamentului infractional, iar societatea anterioara a fost una bazata pe lege si ordine sociala. Desi adevarul este ca in perioada de dinaintea lui 1989 "cifra neagra" a criminalitatii era mai mare decat cea de astazi, deoarece unele fapte penale nu erau reclamate, iar multe infractiuni nu erau inregistrate in evidentele operative, controlul statului si partidului asupra tuturor sectoarelor de activitate, circulatia redusa a oamenilor peste granita, controlul amanuntit al acestora si al marfurilor care intrau in tara au constituit o piedica in calea organizarii unor retele infractionale.
Dictatura imprimase o anumita teama in randul activistilor de partid incat, chiar daca acestia incalcau legea o faceau in limitele unui beneficiu minim (tigari, cafea, bauturi fine). De foarte putine ori acestia erau atrasi in cadrul unor grupuri organizate de infractori. Singurul domeniu in care se poate afirma ca s-au format nuclee ale crimei organizate inainte de 1989 este cel economic. Acest fenomen se accentueaza dupa 1980 ca urmare a adancirii crizei sistemului comunist. Specula devenise o profesie rentabila in conditiile unei lipse grave de produse agroalimentare. Aceasta a fost practicata din ce in ce mai organizat de grupuri tot mai numeroase cu structuri ierarhizate si cu legaturi in domeniul aprovizionarii, desfacerii, si chiar in administratia publica locala.
Totusi, nu este greu sa ne imaginam ce anume implica, inainte de 1990, hotararea ca niciun membru al PCR sa nu poata fi cercetat fara aprobarea primului secretar, daca persoana avea o functie importanta fiind necesara chiar aprobarea Comitetului Central. De cele mai multe ori, aceste dosare erau depozitate si clasate fara a se pronunta o solutie legala. Aceste cauze nu erau mentionate in statistici si deci nu influentau nivelul criminalitatii pe tara. Fenomenul a crescut in amploare din 1980, atunci cand cei din fruntea Inspectoratului General al Militiei, raspunzand cerintelor partidului, au recurs la masuri de o rigoare procedurala indoielnica impotriva infractionalitatii din Romania: reducerea cu orice pret a fenomenului infractional, desfiintarea infractiunilor cu autori neindentificati, confiscarea unor cantitati din ce in ce mai mari de aur si valuta printr-o suita de tertipuri.
Cetatenii care doreau sa paraseasca tara erau obligati la plata unor mari sume de bani, iar tiganii care doreau sa se stabileasca in vreo localitate trebuiau sa predea aur sau valuta. Se pare ca Timisul era judetul fruntas la confiscarile metalului pretios si al dolarilor datorita sasilor si svabilor care solicitau plecarea in Germania. Cea mai ciudata masura luata in aceasta perioada a fost exonerarea de raspundere penala a unor infractori care, in schimbul eliberarii, raspundeau cu mari "recompense" in bunuri valoroase si bani. De aici, multitudinea de reclamatii depuse la Politie si Parchet dupa Revolutie precum si aparitia ca oameni de afaceri miliardari a unor fosti ofiteri de militie.
Postdecembrism
Factorii care au determinat o crestere nemaiintalnita a delincventei infractionale in tara noastra sunt in general de ordin economic, social si cultural. O parte a acestor factori s-a manifestat si inainte de 1989, altii au fost declansati dupa aceasta data. Trecerea de la economia centralizata la economia de piata s-a facut fara o restructurare rapida. Au aparut fenomenul de somaj si modul diferit de perceptie al consecintelor acestuia. Deschiderea granitelor dupa 1989 si conectarea tarii noastre la filierele criminalitatii internationale au facut ca criminalitatea romaneasca sa escaladeze din punct de vedere organizatoric drumul de la simpla asociere la crima organizata. Pentru multi indivizi, libertatea castigata la Revolutie inseamna posibilitati facile pentru savarsirea unor infractiuni cu inalt grad de violenta, cu moduri de operare deosebit de grave in scopul imbogatirii rapide prin specula, contrabanda, coruptie si santaj. Deschiderea granitelor dupa 1989 a creat posibilitatea ca Romania sa devina teritoriu preferat pentru tranzitarea drogurilor din Orient sau America Latina catre tarile din Europa de Vest. Tot mai multi cetateni romani au fost atrasi in organizatii de tip mafiot, existand informatii ca o parte din "banii murdari" rezultati din traficul international de droguri este "spalata" in Romania.
Trafic
Exista date care certifica existenta activitatii subterane a traficantilor de narcotice prin piete de desfacere a drogurilor usoare in randul elevilor si tinerilor cu afectiuni psihice care din consumatori devin distribuitori siguri. De asemenea, o caracteristica a crimei organizate din Romania o reprezinta contrafacerea, promovarea si plasarea in circuitul financiar a unor valute liber convertibile. O alta latura a crimei organizate din Romania o constituie traficul de autoturisme furate din tarile occidentale si vandute in Orient sau in fostele state sovietice. Aceasta activitate infractionala aduce un profit foarte mare intr-un timp foarte scurt, fiind incurajata de taxele mari la import pentru autoturisme.
Gruparile criminale organizate savarsesc acte de mare violenta, santaj, trafic de armament si de persoane, munitie si materiale radioactive, dar si scoaterea din tara a unor bunuri aflate in patrimoniul cultural. In cazul infractiunilor la regimul armelor, munitiilor si substantelor toxice supuse autorizarii se constata o crestere a numarului de persoane care incearca sa introduca in tara arme si munitii, sustrag explozivi, fitil, capse si confectioneaza artizanal tipuri de arme si bombe in scopul utilizarii lor pentru amenintare sau razbunare. Un fapt ingrijorator sunt cazurile de folosire a armelor de foc in disputele dintre grupurile de indivizi din lumea interlopa.Organizatiile criminale straine cauta legaturi cu infractorii autohtoni si cu oamenii de afaceri dispusi la compromisuri privind actele de contrabamda, prostitutie, proxenetism, penetrarea sistemului financiar bancar, spalarea banilor, escrocarea fortei de munca si multe altele. Aceasta realitate este intregita de amploarea fara precedent a actelor de coruptie in randul unui numar tot mai mare de persoane aflate in functii inalte in toate sferele de activitate.
Raketi
In contextul criminalitatii din Romania anilor '90 primele manifestari ale crimei organizate straine pe teritoriul tarii au apartinut unor grupuri de "Raketi". Cum au aparut acestia? Dupa destramarea structurilor statale ale fostei URSS, pe langa conditiile economice care au influentat decisiv organizarea si miscarea grupurilor criminale, un rol important l-a jucat revenirea miilor de militari din asa zisele "zone strategice". Acesti indivizi antrenati, fara locuinte, locuri de munca si venituri care sa le asigure existenta au profitat de cunostintele militare organizatorice si de armamentul adecvat, punandu-se in subordinea unor filiere ale crimei organizate unde actionau cu violenta si cruzime. Datorita conjugarii eforturilor politiilor din Romania si tarile invecinate, fenomenul Racket a scazut in intensitate pana aproape de lichidare.
Mafia chineza
O alta grupare criminala cu implicatii directe in peisajul infractional din tara noastra o reprezinta unii "chinezi rezidenti" in Romania. Instrumentarea faptelor penale in care sunt implicati chinezii ridica probleme deosebite doarece acestia isi schimba formal resedinta sau actele de identitate, au anumite particularitati si moduri de operare folosite in savarsirea faptelor, duritatea si ermetismul de care dau dovada cand sunt anchetati si lipsa totala de cooperare a martorilor fiind de notorietate. Comunitatile chinezesti delincvente sunt foarte greu de patruns si din cauza ca in randul lor sunt folosite peste 1000 de dialecte, ceea ce face imposibila interceptarea convorbirilor telefonice sau luarea unor masuri operative. Din aceste cauze se apreciaza ca fenomenul infractional real este mult mai mare decat cel inregistrat in evidentele statistice. Argumentul forte care dezleaga limba infractorilor este amenintarea cu expulzarea in China, unde ii asteapta condamnarea la moarte si executia imediata.
Pana in prezent au fost cercetati aproape 300 de cetateni chinezi organizati in grupuri infractionale, comportamentul lor fiind de o cruzime feroce prin savarsirea de omoruri, talharii, santaje. Din informatiile oferite de organismele specializate in combaterea crimei organizate atat pe plan intern cat si international s-a ajuns la concluzia ca se urmareste formarea la Bucuresti a unei comunitati chinezesti puternice care sa controleze in stil mafiot tranzactiile unor oameni de afaceri din China, Taiwan, Hong-Kong, in atentie fiind si orasele Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi.
Mafia turco-araba
In acelasi context se remarca prezenta activa in sfera marii criminalitati a unor cetateni arabi si turci. Infractorii de origine musulmana sunt implicati in retele complexe de trafic de droguri, trafic cu autoturisme furate, talharii, jafuri armate, fapte de mare violenta. In ultima perioada s-au descoperit tot mai multe grupuri de infractori din aceste etnii care, impartindu-si capitala pe zone de influenta, pretindeau de la oamenii de afaceri importante sume de bani ca "taxa de protectie" sau pentru rascumpararea unor persoane rapite ori sechestrate. Aproape in toate cazurile infractorii opereaza mascati, patrund in apartamente, imobilizeaza victimele, taie legaturile telefonice si le deposedeaza de bani si bunuri.
PKK
Un loc aparte in peisajul infractional in Romania il ocupa membrii organizatiei kurde PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). Aceasta organizatie a fost creata in 1974 avand drept scop infiintarea unei miscari pentru independenta. Liderul ei se numeste Abdulah Okalan zis "Apo", aflat in prezent in arestul politiei turce.. Actiunile acestei organizatii sunt destul de violente si vizeaza inalti demnitari turci. Organizatia cuprinde aproximativ 10.000 de membrii, 15.000 de sustinatori inarmati si circa 60 - 70.000 de luptatori de guerilla ocazionali. Obiectivul principal al PKK este desprinderea Kurdistanului de Iran, Irak, Turcia si Siria prin razboiul de eliberare nationala inclusiv crearea unui sistem federativ in Orientul Mijlociu in care sa primeze drepturile poporului kurd.
Mafia Tiganeasca
O alta amenintare sub aspectul criminalitatii pentru societatea romaneasca o reprezinta "mafia tiganeasca".Parerile despre tigani formate in lipsa cunoasterii vietii si comportamentului lor creeaza imagini contrastante. Se vorbeste adesea despre existenta unor structuri organizate, bine conturate, despre precepte cu privire la "judecata tiganeasca", despre existenta unor lideri denumiti "Bulibasa" cu o mare autoritate in randul grupurilor pe care le reprezinta. Alteori acestia sunt considerati o plaga pentru societate, incapabili sa socializeze, sa se adapteze la o societate civilizata. Pentru conturarea unei imagini reale trebuie sa tinem cont de istoria, obiceiurile, interesele, aspiratiile, motivatiile comportamentului lor, multitudinea manifestarilor si diversitatea problemelor cu care se confrunta tiganii si nu in ultimul rand de valorile soc
iale proprii.
Tocmai datorita acestui lucru nu poate fi ignorata starea infractionala si contraventionala in randul tiganilor care constituie o realitate sociala. Implicarea tot mai profunda in sfera criminalitatii si a infractiunilor de mare violenta a tiganilor reprezinta o amenintare pentru societatea romaneasca. O buna parte din membrii acestei etnii afiseaza un dispret suveran fata de lege avand tendinte spre parazitism, neincadrandu-se in activitati utile si manifestandu-se violent. Multi indivizi din aceasta etnie, desi detin o inteligenta peste media populatiei majoritare sunt sireti, nestatornici, au un temperament vulcanic manifestand un instinct agresiv pronuntat. O parte din ei poarta in permanenta asupra lor arme albe (cutite, sabii) atat pentru atac, cat si dintr-un sentiment general de frica.
"Situatia actuala a etniei tiganilor se datoreaza si unor aspecte sociale negative cum ar fi marginalizarea acestora de catre colectivitatile de romani mergand pana la stigmatizarea comportamentului lor prin separarea de restul populatiei. Desi detin traditii si obiceiuri placute, un remarcabil tezaur folcloric, marea majoritate a tiganilor nu stie carte, modelul de viata comportamental fiind reprezentat de parinti, frati, surori si batrani. Un loc aparte il detin in randul modelelor comportamentale "modelele criminale", cei mai respectati membri fiind cei care au cei mai multi ani de puscarie, cei care au comis omoruri, batausii care devin idoli pentru tinerii colectivitatii. Daca adaugam la toate acestea saracia si mizeria in care traieste marea masa a etniei tiganesti, starea precara de sanatate si de aici media de varsta foarte scazuta putem usor creiona comportamentul infractional al grupurilor criminale de tigani", afirma fostul general de politie, Ion Pitulescu.
De cealalta parte se poate vorbi despre o "elita tiganeasca" formata din presedinti de partide, regi, imparati a caror singura preocupare este inavutirea rapida, fara scrupule si patrunderea acestora in patura celor mai bogati oameni din Romania. Primul sector economic lovit de "mafia tiganeasca" dupa Revolutie a fost agricultura, mai exact sistemul national de irigatii. Tiganii din zonele preponderent agricole (sudul tarii, Baragan) au sustras mii de tone de teava din aluminiu care pe o anumita filiera de prelucrare era transformata in lingouri si exportata pe bani grei cu preponderenta in Turcia. Aceste retele criminale au atacat si alte societati comerciale cu capital de stat detinatoare de metale neferoase, in principal cupru. Prin "tunurile" date de grupurile de infractori conduse de tigani in domeniul achizitionarii, prelucrarii si valorificarii metalelor neferoase s-a pus in pericol real viitorul economiei romanesti in acest domeniu. Modul de actiune al "mafiei tiganesti" este tipic mafiot si se remarca prin jafuri cu mana armata, trafic de carne vie, sechestrari de persoane, santaj, taxa de protectie si chiar spalarea banilor proveniti din aceste infractiuni.
Sumele mari de bani obtinute pe cai ilicite ii fac sa iasa in evidenta prin etalarea unui nivel de trai iesit din comun incepand cu autoturisme de lux, adevarate palate construite peste noapte, ceasuri si bijuterii scumpe. O parte din castigurile imense se pierd la jocurile de noroc (barbut) unde se cheltuiesc intr-o singura zi zeci si sute de mii de dolari. Conform unor surse, in ciuda aparentelor, mafia tiganeasca nu actioneaza pe teritoriul Romaniei chiar de capul ei. Daca in primii ani de dupa revolutie, a existat o incercare in aceasta directie, se pare ca la scurt timp dupa acest episod, mafia italiana a intervenit in tara asupra interlopilor locali, pretinzandu-le diferite taxe pentru a le permite desfasurarea activitatilor. Initial, au fost refuzati, dar dupa ce au facut unele demonstratii sangeroase, se pare ca au obtinut ceea ce doreau, stare a lucrurilor care s-ar mentine pana in zilele noastre.
Coruptia
Prezenta grupurilor constituite pe principii mafiote (clanul Duduianu Petrisor, clanul Camatarilor, cazul Stoica Gheorghe zis "Gigi Ursaru", celebrii Ion Titisor zis "Fane Spoitoru" sau Constantinescu Gheorghe zis "Gigi Boieru", clanul Sportivilor etc.) demonstreaza existenta mafiei tiganesti, modul ei de organizare si manifestare, a influentelor si legaturilor create in randul inaltilor functionari din administratie. Unii dintre marii mafioti sprijiniti de unele cadre din politie, de unii procurori, judecatori, medici au fost pusi in libertate ignorandu-se toate eforturile pentru prinderea si arestarea lor.
Miezul activitatii crimei organizate il gasim adanc implicat in afacerile legale, metodele folosite fiind ilegale: monopol, extorcare de fonduri, evaziune fiscala care conduc la obtinerea controlului asupra celor care detin puterea si la obtinerea unor profituri ilegale pe seama cetatenilor. Pentru a isi asigura neamestecul guvernamental in afacerile sale, crima organizata corupe oficialitatile. Banii oferiti politicienilor si functionarilor publici, direct sau indirect, se vor o contributie la rezolvarea aparent legala a unor probleme. Oferind aceste sume, criminalul spera intr-o "protectie" a sistemului de justitie penala sau a eventualelor controale care ar putea descoperi ilegalitatile afacerii.
In alte situatii, criminalii sunt avertizati din timp asupra unor investigatii sau controale ale organelor abilitate, iar politicienii pot influenta luarea unor decizii care sa aduca profituri uriase pentru afacerile legale controlate de crima organizata. Data fiind aceasta situatie, amenintarea cea mai serioasa din partea crimei organizate consta in faptul ca tinta acestor grupari criminale este aceea de a face inoperante, ineficiente si chiar de a paraliza structurile statului abilitate sa lupte impotriva lor.
Sursa: "Crima organizata - Al treilea razboi mondial" - Gen. Ion Pitulescu
"Tiganii - o lume a contrastelor" - Tudor Amza
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu